Din creatia elevilor Scolii Balilesti - eseu tematic

Natura, prietena mea

(Eseu tematic)

Diaconu Antonia Elena
Şcoala Gimnazială Bălileşti

                                                                                                                       

În fiecare primăvară natura renaşte în toată splendoarea ei şi ne încântă cu diversitatea sa cromatică încropind tablouri ce crează dependenţă pentru ochii noştri saturaţi de griul şi nonculorile reci ale iernii. Consider că noi ar trebui să o răsplătim îngrijindu-ne de menţinerea unui mediu nealterat de influenţele adesea negative ale intervenţiei umane, să-i arătăm recunoştinţa noastră pentru tot ceea ce ne oferă demonstrând, totodată cât de importantă este pentru noi.

Natura tarnsformă minunata noastră planetă, Pământ, într-un furnicar ce freamătă sub farmecul vieţii. Nimic nu îmi pare mai sublim decât sentimentul că inima îmi bate la unison, în plină primăvară, cu cea a naturii care renaşte. Fauna şi flora îşi aduc contribuţia la acest freamăt al vieţii din furnicarul numit Pământ. Ursul ieşit din hibernare tânjeşte acum după păstrăvul ce se scaldă în apele râurilor de munte în vreme ce plantele înfloresc răspândind mireasma lor dulce şi ademenitoare pentru albinuţele care nu mai încetează cu zumzetul încărcat de bucurie.

Acest pastel vizual şi auditiv îmi aminteşte de rolul covârşitor pe care îl avem noi, oamenii, în păstrarea freamătului divin din acest furnicar plin de viaţă. Noi, oamenii, atât de îndatoraţi naturii, trebuie să ne implicăm şi să o asigurăm de sprijinul nostru în încercarea ei de a ne oferii şansa de a ne duce existenţa cotidiană într-un mediu sănătos.

Privesc cu admiraţie cum unul câte unul firicelele de iarbă prind viaţă, iar melcii, asemeni unor alpinişti temerari, le esacladează sub cerul colorat de curcubeul născut după prima ploaie de vară. Natura îmi oferă senzaţia că insistă să mă răpească transpunându-mă cumva într-un tablou încărcat de farmec. Trăiesc uneori sentimentul unei călătorii într-un paradis încărcat de culoare şi sunet care îmi trezeşte cu fiecare amănunt admiraţia şi bucuria de a trăi.

An de an natura trimite oamenilor darul său cel mai de preţ prin cele patru fiice ale sale: tinereţea, căldura, bogăţia şi strălucirea. Dacă în rândurile de mai sus am aşternut pe hârtie culoarea ce înnobilează în fiecare clipă natura, în continuare, voi aşterne pe hârtie câteva rânduri dedicate uneia dintre cele patru fiice ale sale. Provocarea este mult mai mare! Aş dori ca toţi copiii să se implice şi să arate un mai mare interes pentru natura care ne este casă, mamă, prietenă şi muză. Sanătatea mediului înconjurător este srâns legată de sănătatea noastră, a oamenilor, care trăim respirând, hrănindu-ne şi bucurându-ne de natură.

Poluarea este astăzi cel mai mare pericol care poate vătăma natura şi pe care l-am putea evita doar cu măsuri de precauţie cum ar fi: să evităm aruncarea deşeurilor, tăierea iresponsabilă a pădurilor şi utilizarea altor surse de poluare.

Pot afirma cu sinceritate că natura este Prietena Mea. Argumentele mele în acest sens sunt acelea că prefer să fac adesea plimbări în aer liber decât să îmi irosesc timpul liber în faţa calculatorului. Când sunt în mijlocul naturii trăiesc un sentiment mirific, o linişte deplină şi pătrunzătoare care îmi curăţă mintea şi sufletul, o atracţie puternică care nu mă lasă să plec din mijlocul naturii. Mă face să mă simt într-un fel special care îmi dă sens vieţii şi senzaţia că aş renaşte iar şi iar, cu fiecare clipă petrecută sub cerul liber. Natura mă face să uit de frământările vieţii cotidiene prin farmecul său divin, prin mirosul deosebit de plăcut al florilor de măr şi prin ciripitul vesel al păsărelelor.

Îndemnul meu din final ar fi, pentru toţi semenii mei, acela de a avea grijă de natură ca şi cum s-ar îngriji de binele celei mai bune prietene.