Ajunul Crăciunului
Eleva Bicean Maria Cătălina
Clasa a VIII-a B
Şcoala Gimnazială Bălileşti, jud. Argeş
Portalul magic al trecutului se deschide uşor, descoperind lumea de poveste în care am crescut sub privirile grijulii ale minunaţilor mei părinţi.
O adiere rebelă îmi trezeşte amintirea plăcută a serilor înfiorate din Ajunul Crăciunului, petrecute la gura sobei alături de cei dragi. Ca prin farmec, simt mireasma îmbietoare a cozonacului cald abia scos din cuptor, mirosul exotic al cojilor de portocală, aroma zemoasă a fructului dulce. Atâtea emoţii se contopesc dând viaţă cu măiestrie tabloului de basm al Crăciunului copilăriei mele. Încolţeşte în mintea mea imaginea mamei ostenind cu pregătirile de sărbătoare. Mi-o amintesc găsindu-şi răgaz de a-mi citi cu glasul dulce, dintre scoarţele ofilite ale unei cărţi vechi, poveşti cu Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana. Vorbele de basm rostite cu pasiune de mama construiau un univers fantastic în imaginaţia copilului cu chipul angelic desenat de cele două codiţe aurii şi ochişorii ca două picături sălbatice de safir. Vocea suavă a mamei netezea calea spre o lume de vis. Pe la gene Moş Ene presăra fărâme de magie ce mă împingeau spre un somn profund.
Orele trec cu repeziciune iar copila cu bucle de aur în păr dezveleşte pleoapă după pleoapă ochii mari şi albaştri ca cerul. Era surprinsă de lipsa mamei pe care şi-o închipuia plecată să învingă forţele întunecate ce ar fi îndrăznit să tulbure somnul dulce al fetiţei cu chip de păpuşă. Pentru a nu începe a plânge tatăl o dezmierda cu poveşti despre o lume în care se năştea pruncul Iisus în ieslea din Bethleem. O lume cu magi şi coruri de îngeri ce anunţau venirea lui Mesia. Era lumea în care se deschideau cerurile iar îngeri şi oameni aduceau slavă Fiului lui Dumnezeu.
Acum, luna plină sărută cu lumina sa selenară pământul îngeţat în vreme ce milioane de steluţe pâlpâie timide în înaltul cerului. Se aud în depărtare colintătorii, iar Moş Crăciun împarte generos cadourile sale din casă în casă. Pe nevăzute aşează sub ramurile bradului dulciuri şi jucări spre bucuria nemărginită a copiilor. Deşi am mai crescut trăiesc cu aceaşi emoţie profundă Ajunul Crăciunului.
Minunata seară de Crăciun
Eleva Olaru Emilia
Clasa a V-a
Şcoala Gimnazială Bălileşti, judeţul Argeş
Fulgii de nea mari şi pufoşi cădeau timizi peste satul inundat de zâmbetul albastru al lunii pline. Bradul de Crăciun, falnic şi plin de viaţă, respira greu sub apăsarea steluţelor mari şi strălucitoare care îl împodobeau transformându-l într-un bulgăre de lumină pulsând spre văzduhul mângâiat de razele lunii. Camera în care miresmele Crăciunului se amestecau într-un vârtej al aromelor copilăriei, aştepta cu dragoste pe moşul voios cu sacul său plin de jucării şi dulciuri.
Magia Crăciunului cuprindea întrega casă. În bucătărie mama cocea cozonacii pe care i-a frământat adăugându-le nucă, stafide şi dragoste cât cuprinde. Pisicuţele jucăuşe adulmecau din sufragerie aroma dulce de cozonac abia scos din cuptor. Prin fereastra împodobită cu flori de gheaţă se zărea tata ce părea a se întrece cu oamenii de zăpadă la instalarea luminiţelor din jurul casei. Lumina Naşterii Pruncului Iisus se răspândea frenetic pe uliţele îngheţate deschizând calea Moşului care avea să sosească curând. Bunica croşeta cu multa dragoste câteva perechi de ciorăpei pe care avea să le ofere cadou nepoţilor în zi de mare sărbătoare.
Apropierea Crăciunul îmi trezeşte întodeauna un sentiment de nerăbdare. Bradul frumos împodobit cu globuleţe umplute cu bucurie, luminile viu colorate care sclipesc în noapte asemeni stelelor de pe bolta cerească, cozonacul pufos aşezat pe masă şi ciorăpeii pe care bunica îi croşetează cu multă dragoste îmi provoacă un sentiment aparte, o emoţie pe care o experimentez mereu cu ocazia Crăciunului.
Eleva Petrian Elena-Andreea
Şcoala Gimnazială Bălileşti
Clasa a VIII-a B
Sfânta
sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos a reprezentat întotdeauna un
moment special pentru mine pe care l-am asociat cu fulgii pufoşi de zăpadă şi
clipele minunate petrecute în sânul familiei. Micuţă fiind, participam cu
emoţie la împodobirea bradului de Crăciun. Încă de la începutul lunii decembrie
îmi puneam dorinţa să ningă în Ajunul Crăciunului pentru a netezi calea saniei
trase de reni ce îl aduce pe bătrânelul voios cu sacul său plin de cadouri.
Mirosul de cozonac abia scos din cuptor, căldura din
ochii mamei care mă privea cu dragoste atunci cand eu mă alintam voioasă
printre aromele îmbietoare ale bunătăţilor întinse pe masa generoasă de
Crăciun, globuleţele din brad care îngânau cu sclipirea lor flăcările ce dansau
jucăuşe în gura sobei, toate concurând la crearea unei imagini de poveste
într-o lume fantastică. Tabloul de basm era completat de peisajul inedit de
afară în care cerul nu contenea să cearnă praf de stele peste pădurea
zgribulită, peste drumul ce se transforma într-un covor pufos de nea printre
casele cu hornurile fumegânde.
În ziua de Crăciun, bunătăţile trudite de mama erau
pregătite să ne bucure cu gustul şi aromele lor deosebite. Luminiţele colorate
din jurul casei îşi arătau măiestria în a creea decorul feeric ce transforma
curtea într-un tărâm desprins din basmele cu zâne şi inorogi. Praf de stele cădea
lin din cer aducând peste lume un noian de speranţe. Omul de zăpadă era
singurul ce avea puterea de a se împotrivi rafalelor nervoase ce coborau uneori
din văzduh perturbând liniştea tabloului încremenit în noaptea rece de Crăciun.
Fulgii de zăpadă îşi continuau neobosiţi dansul lor haotic ce părea că uneşte
cerul şi pământul într-un univers fabulos. Pentru că vremea colindelor se
pierdea adânc în noapte, noi, copiii, ne ascundeam înfriguraţi în casele
calduroase şi primitoare unde se amestecau miresmele de scorţişoară şi cuişoare
cu arome de iubire şi fantezie.
Abia după ce am mai crescut am realizat
cât de specială este pentru noi, creştinii, sărbătoarea Naşterii lui Iisus. Am
înţeles că ceea ce face din Crăciun un
moment special nu este cadoul de sub brad ci ocazia de a strânge alături toţi
membrii familiei, de a împărtăşi cu ceilalţi bucuria Naşterii Domnului Iisus.
